Giurtelecu Șimleului

aus Wikipedia, der freien Enzyklopädie
Wechseln zu: Navigation, Suche
Giurtelecu Șimleului
Wüst-Görgen
Somlyógyőrtelek
Wappen von Giurtelecu Șimleului
Giurtelecu Șimleului (Rumänien)
Paris plan pointer b jms.svg
Basisdaten
Staat: Rumänien
Historische Region: Kreischgebiet
Kreis: Sălaj
Gemeinde: Măeriște
Koordinaten: 47° 18′ N, 22° 47′ O47.29638888888922.7875190Koordinaten: 47° 17′ 47″ N, 22° 47′ 15″ O
Zeitzone: OEZ (UTC+2)
Höhe: 190 m
Einwohner: 1.351 (2007)
Postleitzahl: 457238
Telefonvorwahl: (+40) 02 60
Kfz-Kennzeichen: SJ
Struktur und Verwaltung
Gemeindeart: Dorf
Giurtelecu Simleului in Europe.jpg
Nearby Settlements of Giurtelecu Simleului.png
Archeology in Giurtelecu Simleului in 1950s.jpg
Former Train Station of Giurtelecu Simleului.jpg
Halta Giurtelecu Simleului.jpg
1920 Census Giurtelecu Simleului.jpg

Giurtelecu Șimleului (deutsch Wüst-Görgen, ungarisch Somlyógyőrtelek oder einfach Győrtelek) ist ein Dorf im Kreis Sălaj im Kreischgebiet, Rumänien. Es ist Teil der Gemeinde Măeriște.

Umgangssprachlich wird Giurtelecu Șimleului auf rumänisch auch Giurtelec oder Giurtelecu genannt. Der Ort ist auch unter der ungarischen Bezeichnung Győrtek bekannt.[1]

Lage und Geographie[Bearbeiten]

Giurtelecu Șimleului liegt im nordwestlichen Teil des Kreises Sălaj im Becken des Flusses Crasna, am Fuße des Berges Coasta lui Damian. Diese Anhöhung ist ein Teil des Măgura Șimleului-Massivs welches zu dem Apuseni-Gebirge gehört. Die Coasta lui Damian ist das natürliche Wahrzeichen von Giurtelecu Șimleului. An der Dorfstraße (drum comunal) DC 105 und einer Nebenbahnstrecke von Săcueni nach Sărmășag, befindet sich der Ort etwa 4 Kilometer südlich des Gemeindesitzes Măeriște und etwa 35 Kilometer nordwestlich von der Kreishauptstadt Zalău (Zillenmarkt) entfernt.

Geschichte[Bearbeiten]

Auf dem Gebiet des Dorfes, von den Einheimischen Dâmbul Radului genannt, bezeugen archäologische Funde eine Besiedlungen in der Region in der frühen Bronzezeit.[2]

Traditionell war die Siedlung multiethnisch geprägt; es wurden verschiedene Sprachen gesprochen und unterschiedliche Religionen praktiziert. Laut Volkszählung von 1715 waren 36 Einwohner Rumänen, 27 Ungarn und 9 Deutsche. Die Volkszählung von 1720 ergab 45 Rumänen, 36 Ungarn und 9 Slowaken. Ab dem 19. Jahrhundert bekannte sich die deutliche Mehrheit der Bewohner zur rumänischen Nationalität.

Einwohner[Bearbeiten]

Einwohner
2007 1.351
2002 1.055
1992 1.149
1920 1.395
1910 1.322
1900 1.216
1890 1.059
1880 996
1869 1.190
1847 684
1750 231
1720 90
1715 72

Literatur[Bearbeiten]

  • G. Schumacher-Matthäus: Studien zu bronzezeitlichen Schmucktrachten im Karpatenbecken. Marburger Studien zur Vor- und Frühgeschichte 6 (Mainz 1985) 243; Karte 11
  • The Cambridge Ancient History: Second Edition, By John Boardman (N. G. L. Hammond, D. M. Lewis, Frank William Walbank, A. E. Astin, Elizabeth Rawson, Edward Champlin, Andrew Lintott, Alan K. Bowman, J. A. Crook, Peter Garnsy, Dominic Rathbone), Cambridge University Press, 2000; ISBN 0-521-22496-9.
  • N. G. O. Boroffka: Die Wietenberg-Kultur. Universitätsforschungen zur Prähistorischen Archäologie 19 (Bonn 1994) 46
  • Petri Mór: Szilágy vármegye monographiája (Budapest, 1901-1904)
  • Sanda Băcueț Crișan, "Noi descoperiri preistorice în județul Sălaj" [New prehistoric discoveries in Sălaj County], Giurtelecu Șimleului- Coasta lui Damian, in Acta Musei Porolissensis, Zalău, 2000, vol. 23 (1), pp. 9-28, ISSN 1016-2801
  • Ioan Bejinariu, Dan Sana, Șantierul arheologic Giurtelecu Șimleului – „Coasta lui Damian“, Cronica cercetărilor arheologice din România, CIMEC, 1999.
  • Gheorghe Sisestean: Forme tradiționale de viață țărănească, Ed. Centrului Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Sălaj (Zalău, 1999).
  • Ioan Ciocian: Biserica și societatea românească din Transilvania: vicariatul Silvaniei în a doua jumătate a sec. al XIX-lea (Vasile Goldiș University Press, 2000).
  • Zoia Maxim: Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice și matematico-statistice (Publicație), nr.465, 1999
  • Sanda Băcueț Crișan: Early Neolithic and Eneolithic in Șimleu Depression [Neoliticul și eneoliticul timpuriu în Depresiunea Șimleului], doctoral thesys (Alba Iulia, 2007).
  • Augustin Deac: The History of the Historical Truth, 2002.
  • V. Russu: Silvania antica (Regio transvallana Daciae porolissensis). Bulletin Societatea Geografică Română 10,3/4, 1889, 171–437 (388–391)
  • M. Moga: Traiul populației daco-romane și barbare la granița de vest a Daciei. Stud. și Cerc. Istor. Veche 1, 1950, 131–135 (132)
  • K. Horedt: Die Wietenbergkultur. Dacia N.S. 4, 1960, 107–137 (111 Nr. 59; 127)
  • Ioan Oros: Cazania lui Varlaam în Sălaj - exemplarul necunoscut de la Giurtelec ("Cazania" de Varlaam en Sălaj - l'exemplaire inconnu de Giurtelec). In: AMP, 1996, 20, p.465–467.
  • I. H. Crișan: Contribuție la inceputurile ritului de incinerație în Transilvania. Probleme Muzeogr. 1961, 169–178 (Nr.3)
  • N. Chidioșan: Sincronismele apusene ale culturii Wietenberg stabilite pe baza importurilor ceramice. Crisia 4, 1974, 153–170 (156 Nr. 11)
  • T. Soroceanu, M. Blăjan, T. Cerghi: Cimitirul de incinerație de la Aiton. File Istor. 4, 1976, 57–82 (67)
  • I. Andrițoiu: Cimitirul de incinerație din epoca bronzului de la Deva. Stud. și Cerc. Istor. Veche 29, 1978, 241–256 (254 Nr.9)
  • N. Chidioșan: Cultura Wietenberg la vest de Munții Apuseni. Rezumatul tezei de doctorat (Cluj-Napoca 1979) 20 Nr. 12
  • Viorel Ciubota, Cornel Grad: 1918: Sfârșit și început de epocă [1918 the End and the Beginning of an Era], Satu Mare, Editura Muzeului Sătmărean, Zalău: Editura "Lekton", 1998. ISBN 973-98026-6-4
  • N. Chidioșan: Contribuții la istoria tracilor din nord-vestul României. Așezarea Wietenberg de la Derșida (Oradea 1980) 88 Nr. 2
  • Romania’s Official Monitor, nr. 859, 19 octombrie 2006.
  • Ileana Petrean - Pausan și Gh. Chende – Roman, Profesorul, dirijorul și compozitorul Marius Cuteanu – Cetățean de Onoare al orașului Șimleu Silvaniei: "A nu trăi degeaba - acesta este un mare lucru", "Caiete Silvane", Zalău.
  • E. Lakó: Repertoriul topografic al epocii bronzului și al hallstattului timpuriu în județul Sălaj. Acta Mus. Napocensis 7, 1983, 69-100
  • I. Bejinariu: Săpăturile arheologice de la Giurtelecu Șimleului-Coasta lui Damian (II). Descoperirile culturii Wietenberg, în C.I. Popa, G.T. Rustoiu (editori)
  • László Zentai and Pál Kósa: A történelmi Magyarország atlasza és adattára 1914, Pécs: Talma Kiadó (2003). ISBN 963-85683-4-8.

Weblinks[Bearbeiten]

 Commons: Giurtelecu Șimleului – Album mit Bildern, Videos und Audiodateien

Einzelnachweise[Bearbeiten]

  1. Karl Georg Rumi: Geographisch-statistisches Wörterbuch des österreichischen Kaiserstaates, Wien, 1809.
  2. Institute Of Archaeology − Giurtelecu Șimleului, abgerufen am 2. Mai 2015 (rumänisch)