Făgăraș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un masiv muntos, vedeți Munții Făgăraș. Pentru alte sensuri, vedeți Făgăraș (dezambiguizare).

Format:Casetă așezare Făgăraș (în dialectul săsesc Fugresch, Fugreš, în germană Fogarasch, Fugrasch, în maghiară Fogaras) este un municipiu din județul Brașov, Transilvania, România. Are o populație de 28.330 locuitori.[1]

Înainte de Unirea Transilvaniei cu România, Făgărașul era centrul administrativ al comitatului Făgăraș, iar în perioada interbelică orașul era reședința județului Făgăraș.

Geografie

Coordonatele geografice: longitudinea estică 24º58’17”, latitudinea nordică 45º50’32”.

Unul dintre orașele importante din centrul României, orașul Făgăraș, se află situat pe traseul șoselei DN1, la 66 km de orașul Brașov și 76 km de orașul Sibiu, pe malul râului Olt. Din punct de vedere geografic orașul Făgăraș este situat în zona numită Țara Făgărașului, una dintre cele mai vechi și importante zone geografice și etno-culturale din România. Această zonă se mai numește Țara Oltului și se învecinează cu Țara Loviștei, Țara Bârsei și Țara Amlașului (trebuie să considerăm termenul de țară ca venind de la țarină, pământ). În Țara Făgărașului se regăsesc numeroase vestigii istorice, culturale și edificii religioase care atestă vechimea acestor meleaguri, cum ar fi:

Originea denumirii și istorie

Districtul Făgăraş în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Așezarea este atestată documentar din anul 1291 sub numele Fogros. Etimologia acestuia poate fi
- maghiară: 1.) de la numele propriu Fogor, 2.) sau din cuvântul maghiar fogor, variantă a fogoly 'potârniche', "fogros, fogoros" însemnând loc cu mulți potârnichi. Oricare etimologie ar fi adevărată, forma românească și germană sunt adaptări ale denumirii maghiare [2]
- peceneagă, de la combinația Fagar šu, apa frasinului.

O anecdotă istorică din în secolul 18. spune că denumirea vine din expresia maghiară fa-garas, însemnând ban (garas) din lemn (fa) deoarece la ridicarea cetății, în funcție de munca prestată, muncitorii primeau niște răvașe însemnate, pe care le preschimbau săptămânal în bani.[3]

Cetatea a fost construită în anul 1310 de voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor (Opor).

Cetatea Făgărașului, împreună cu Amlașul, au fost acordate în evul mediu de regii Ungariei ca feude domnilor munteni care se puneau sub protecția lor. Între aceștia s-au numărat Vladislav Vlaicu (1364-1377), intitulat «Vajvoda Transalpinus et banus Zeverino necnon dux de Fogaras», și Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, (1386-1394 și 1397-1418), care a purtat și titulatura de «Amlașului și Făgărașului herțeg».[4]

Făgăraş

În timp, orașul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca reședință princiară, precum și pentru faptul că în secolele XVI-XVII a fost scaun superior de judecată.

Arhitectura istorică a orașului trimite cu gândul la meșteșugarii care s-au așezat în Târgul Făgărașului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole și ale micilor meșteșugari. Stilul arhitectural este puternic influențat de cel al coloniștilor saxoni, îmbinat începând cu sec. al XVIII-lea cu barocul austriac.

În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea în Ardeal a unei conscripțiuni (recensământ), la Făgăraș au fost recenzați doi preoți: Toma (ortodox) și Petru (greco-catolic). Funcționa o biserică românească (greco-catolică) (Sf. Nicolae), iar populația românească a localității era formată din 183 de familii, adică un număr de circa 915 persoane.[5]

Demografie

Conform recensământului din 2002, în Făgăraș locuiau 36.121 de persoane, dintre care 93,23% de etnie română, 4,54% etnici maghiari și 1,17% romi, restul etniilor având sub 1% fiecare în parte.

Conform datelor recensământului din 1930, populația orașului era de 11.841 locuitori, dintre care 7.094 români (54,2%), 4.246 maghiari (26,7%), 969 germani (12,4%), 388 evrei (4,9%) ș.a.

Din punct de vedere confesional, populația era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocși (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 lutherani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ș.a.

Format:Demografie/Făgăraș

Unități de învățământ

    • Colegiul Național „Doamna Stanca”, instituție ce oferă predare atât în limba germană cât și în cea română. Este singurul colegiu din județul Brașov care oferă bursă guvernamentală elevilor, dându-le șansa de a studia în străinătate.
    • Colegiul Tehnic „Aurel Vijoli”;
    • Colegiul Național „Radu Negru” - (școală-pilot a învățământului făgărășan);
    • Liceul Agro-industrial „Dr. Ioan Șenchea”;
    • Liceul Teologic Ortodox „Constantin Brâncoveanu” (din septembrie 2010, prin transferarea claselor Seminarului teologic ortodox, existente la Colegiul Național „Doamna Stanca”, și fuzionare cu o școală generală);
    • 7 școli generale;
    • Grădinițe.

Instituții de cultură

Obiective turistice

Cetatea Făgăraşului
Casa Episcopului unit Ioan Inocenţiu Micu Klein din Făgăraş, construită în 1727[7]
  • Casa în care a locuit episcopul român unit Inocențiu Micu-Klein între anii 1729 și 1737.
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul a fost ridicat în anul 1931 din inițiativa și prin contribuția „Societății de ajutor și cultură” din Galați-Făgăraș. Autorul este sculptorul Dănilă Scheneider. Obeliscul se află amplasat pe strada Gheorghe Doja nr.70 și cinstește memoria ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial. Obeliscul este susținut de un soclu în trepte și este realizat din gresie. La bază se află un vultur din bronz, cu aripile desfășurate, cu o cruce în cioc, așezat pe o cască militară. În partea superioară este fixată o cruce într-o coroană din lauri. În plan frontal, pe o placă, este o inscripție comemorativă.
  • Statuia lui Badea Cârțan, în fața Casei de Cultură
  • Municipiul Făgăraș poate fi un excelent punct de plecare pentru turistul care dorește să facă ascensiuni, de diferite grade de dificultate, în Munții Făgăraș.
  • Complexul Turistic Sâmbăta de Sus (la 690 m altitudine), unde există o mulțime de locuri de cazare la hoteluri, vile și cabane, și unde se pot vizita obiective istorice și de artă religioasă: Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” (Mănăstirea Sâmbăta de Sus), Academia Ecumenică de la Sâmbăta... De aici, vara sau iarna, călătorul poate porni, pe Valea Sâmbetei, pe un traseu destul de ușor, care duce, în 2 - 3 ore, la cabana cu același nume, aflată în Munții Făgăraș, la altitudinea de 1401 metri. Cabana Valea Sâmbetei are circa 50 de locuri de cazare, la prici. De la cabana Valea Sâmbetei, turistul poate face o ascensiune până la Fereastra Mare a Sâmbetei (2180 metri altitudine), iar de acolo poate porni, dacă este antrenat și bine echipat, spre Vârfurile Viștea Mare (2527 m), Moldoveanu (2544 m), ș.a.m.d.[8];[9];[10].
  • În fiecare an, în a doua parte a lunii august[11], la Făgăraș sunt organizate Zilele Făgărașului. În program participă ansambluri folclorice, formații muzicale, formații de cavaleri, mânuitori de steaguri medievale, formații de dansuri medievale, etc. Sunt prezentate filme, precum și programe speciale pentru copii.

Personalități

Galerie de imagini

Primari

Primarii municipiului Făgăraș, după evenimentele din 1989

  • Dan Vasile, FSN, 1990- 1992
  • Nicolae Ciocan, Conventia Democratica (PNL),1992- 1996
  • Horatiu Judele, independent, 1996-1998
  • Ovidiu Simen, PNȚ-CD, 1998- 2000
  • Ioan Barbuti, PER/PSD, 2000- 2004; 2004- 2008
  • Constantin Sorin Mănduc, PNL, 2008- 2012; 2012-

Note

  1. ^ „Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011” (PDF). Brașov County Regional Statistics Directorate. . Accesat în . 
  2. ^ Kiss Lajos: Földrajzi nevek etimológiai szótára, Budapest, Akadémiai Kiadó, 1997.
  3. ^ Asztalos Lajos: Földrajzi nevek – magyar név, idegen név (IX.), care preia o anecdotă a istoricul Benkő József, povestită de genealogul Kőváry László, in: Erdélyi Gyopár, 2010/6. [1]
  4. ^ Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și pînă azi, Editura Albatros, București, 1971, (p. 281).
  5. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, (pp. 303, 409).
  6. ^ Muzeul Țării Făgărașului „Valeriu Literat”
  7. ^ Fotografie din 21 iulie 2005
  8. ^ Ovidiu Manițiu, Făgărașul, Călăuza Turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, 1963, (pp. 58-61).
  9. ^ Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983, (pp. 104-106, 113-114).
  10. ^ Valentin Bălăceanu, Hedda Cristea, Munții Făgărașului, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984, (p. 186).
  11. ^ În anul 2009, Zilele Făgărașului s-au desfășurat în perioada 20 - 23 august. Au participat formațiile muzicale Voltaj, Iris, Pacifica ș. a. Împreună cu ansambluri folclorice, a fost invitată Irina Loghin. Au fost proiectate filme prezente la Festivalul de Film „Alternative”, de la Tg. Mureș.
  12. ^ Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983, (pp. 31-32).
  13. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, 1900, passim.
  14. ^ Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983, (pp. 58-59).

Bibliografie

  1. Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și pînă azi, Editura Albatros, București, 1971.
  2. Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983.
  3. Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini pînă în zilele noastre, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 1992.
  4. Florina Grecu, Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Robert Dobre, Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Edit. Universității din București, 2008.
  5. Pr. dr. Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994.
  6. Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, pp. 303, 409.
  7. Ovidiu Manițiu, Făgărașul, Călăuza Turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, 1963.
  8. Valentin Bălăceanu, Hedda Cristea, Munții Făgărașului, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984.
  9. Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6. 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Făgăraș